Blaga, Lucian

geb.9 mai 1895 in Lancrăm, bei Mühlbach (Sebeş), gest. 6 mai 1961 in Cluj-Napoca/Kolozsvár/Klausenburg)

Lucian BLAGA

1895 - 1961

Alături de alţi mari creatori, artişti, muzicieni sau gânditori români, intraţi în patrimoniul spiritual european şi universal precum Mircea Eliade, Constantin Brâncuşi, George Enescu, Eugen Ionescu sau Emil Cioran, Lucian Blaga a marcat cultura românească a secolului al XXlea prin elemente de originalitate compatibile cu înscrierea în universalitate.

"Destinul omului este creaţia" spunea Lucian Blaga. Într-adevăr, toată viaţa sa a fost creaţie: poetică, teatrală, filosofică. A fost academician, diplomat, dramaturg, filozof, jurnalist, poet, profesor, traducător român, personalitate culturală majoră a României interbelice.

Lucian Blaga este primul autor de geniu pe care l-a dat Ardealul după Unirea cu România Mare din 1918. S-a născut la 9 mai la Lancrăm-Alba, lângă Alba Iulia, fiind al nouălea copil al unei familii de preoţi. Curios pentru cititori şi pentru istoria literaturii este următorul amănunt: viitorul poet şi filosof n-a putut vorbi până la 4 ani, fiind "mut ca o lebădă", cum singur spunea. Primele clase le-a făcut la Sebeş (1902 - 1906), după care a urmat Liceul "Andrei Şaguna" din Braşov (1906 - 1914), unde era profesor ruda sa Iosif Blaga, autorul primului tratat românesc de teoria dramei.

Liceul în Braşov. Încă de acum devine familiar cu opera lui Friedrich Schiller.1909 - După moartea tatălui, familia se mută la Sebeş. De asemenea, în acest an, Lucian Blaga debutează în literatură. 1911 - Călătoreşte în Italia, unde îşi petrece timpul în librării, căutând cărţi de filosofie, şi vizitând vestigiile istorice ale acestei ţări. 1914 - 1917 - În anul izbucnirii primului război mondial, şi-a început studiile de teologie la Sibiu, pe care le-a finalizat cu licenţă în 1917. 1916 - În timpul verii, Blaga vizitează Viena, unde descoperă expresionismul. 1917 - Îşi ia examenul de licenţă în teologie. În toamnă îşi începe cursurile la Viena în vederea doctoratului. 1920 - Îşi ia doctoratul în filosofie la Facultatea de Filosofie din Viena. 1921 -Revenit în România reîntregită, s-a dăruit cauzei presei româneşti din Transilvania, fiind redactor la revistele Cultura din Cluj şi Banatul din Lugoj. Datorită activităţii publicistice primeşte premiul Adamachi al Academiei Române.1924 - 1925 - Locuieşte în Lugoj. 1928 - Este numit ataşat de presă la Legaţia Română din Berna. 1932 - Este secretar de presă şi apoi consilier la Legaţia Română din Viena.1935 - Primeşte premiul C. Hamagiu al Academiei Române pentru activitatea dramatică şi poetică din ultimii ani. 1936 - Lucian Blaga este ales membru titular al Academiei Române. Discursul de recepţie şi l-a intitulat "Elogiul satului românesc".1937 - Este transferat la Legaţia Română din Berna ca şi consilier de presă. 1938 - Este numit ministru în Portugalia.În 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutată temporar la Sibiu între 1940 - 1944. La Sibiu redactează, începând cu 1943, revista Saeculum, care va apărea până în 1944.

Din 1948, îndepărtat de la catedră, a lucrat în cadrul filialei din Cluj a Institutului de Istorie al Academiei ca bibliotecar.1949 - Academia Română îi încredinţează lui Lucian Blaga redactarea a două capitole din Istoria Filosofiei Româneşti. 1951 - Este numit bibliotecar şef la Biblioteca Academiei Române, Filiala Cluj. 1953 - Lucrează ca bibliotecar. Revine în viaţa literară mai întâi ca traducător al lui Faust de Goethe în 1953, al primului volum din Opere de G.E. Lessing (Natan Înţeleptul) în 1956, cu o antologie Din lirica universală în 1957, cu o Antologie a poeziei populare, cu poezii originale şi cu piesa Anton Pann, utimele publicate postum.1954 - Este numit director adjunct al Bibliotecii Academiei. 1961 - Lucian Blaga trece la cele veşnice. Este înmormântat de ziua lui, pe 9 mai, în cimitirul din Lancrăm.

Perfect integrată în constelaţia filosofilor "noii generaţii" de gânditori români din perioada interbelică, sistemul metafizic lui Lucian Blaga este cel mai original şi cel mai complex, acoperind toate domeniile filosofice importante: gnoseologia şi epistemologia, ontologia, axiologia, cultura, religia, arta. Opera literară a lui Blaga este guvernată de ideile şi teoriile sale filosofice care îi orânduiesc toată creaţia într-un veritabil univers aflat în "osmoză", cum ar spune Blaga însuşi, cu spiritualitatea universală.

Coordonatele principale ale teoriei cunoaşterii a lui Blaga sunt "misterul" şi tentativele omului de a-l revela. Misterul constituie obiectul "cunoaşterii luciferice" care este diferită, după Blaga, de "cunoaşterea paradiziacă". Trebuie precizat ca filosoful român utilizează termenii "luciferic" şi "paradiziac" în sens metaforic. El reconciliază instrumentele utilizate de umanitate pe parcursul actului cunoaşterii: intuiţia – operaţie simbolică – şi judecata raţională – operaţie de reprezentare conceptuală.

Blaga a dorit, prin elaborarea sistemului său filosofic, să reacţioneze contra scientismului şi materialismului din a doua jumătate a secolului al XXlea şi să deschidă astfel noi orizonturi spirituale. Rolul esenţial pe care Blaga îl atribuie intuiţiei în procesul cognitiv îl apropie atât de fenomenologi dar şi de spirite filosofico– poetice europene ale epocii: Friedrich Nietzsche, Henri Bergson, Gaston Bachelard, Denis de Rougemont.:

Tentativele omului – spirit creator – de a revela "misterul" universului şi al existenţei sunt supuse, după Blaga, unei cenzuri permanente şi transcendente ceea ce conduce la o cunoaştere revelatorie, Blaga o numeşte chiar "revelaţie", incompletă. Cenzura este exercitată de o entitate transcendentă numită de Blaga "Marele Anonim" care devine în acelaşi timp şi centru de "graţie" căci el acordă totuşi omului posibilitatea "revelaţiei" misterului universal, chiar daca această cunoaştere intuitivă este sortită să rămână pe veci parţială şi imperfectă. De aici tragicul dar şi măreţia condiţiei umane căci destinul ontologic al omului este să trăiască în "orizontul misterelor" şi să fie dăruit cu "revelaţie" realizabilă prin actul creaţiei.

Aceste idei filosofice sunt transfigurate în toată creaţia literară a lui Blaga. Scriitorul român a împrumutat idei, elemente şi tehnici stilistice de la romantici, simbolişti şi mai ales de la expresionişti. Filosoful şi scriitorul din Lancrăm are în acelaşi timp conştiinţa maturităţii sale artistice căci el topeşte într-o creaţie profund originală idei şi mijloace poetice şi dramatice de circulaţie europeană în perioada interbelică inspirându-se totodată dintr-un fond specific culturii şi spiritului românesc, împrumutând din tradiţiile româneşti teme dar şi procedee estetice.

Blaga reia, după modelul expresionist, arhetipuri, personaje emblematice şi mitologice, simboluri, teme şi motive de circulaţie universală dar şi pe cele provenite din fondul românesc autohton pe care le re-creează sublim în creuzetul său poetic. I se poate aplica aşadar, creaţiei lui Lucian Blaga, cele două interpretări etimologice ale cuvântului mit: muthos semnificând cuvânt, relatare retransmisă oral dar şi mutus care înseamnă tăcere, esoterism, secret păstrat cu grijă şi revelat doar iniţiaţilor "întru" spirit, cum ar spune un alt mare gânditor şi român, Constantin Noica.

Opera

Filosofie. Eseisticã. Aforisme. Memorialisticã

1919 Pietre pentru templul meu 1922 Culturã şi cunostinţã1924 Filosofia stilului 1925 Feţele unui veac 1926 Ferestre colorate1930 Daimonion 1931 Eonul dogmatic1933 Cunoaşterea luciferică1936 Orizont şi stil1936 Spaţiul mioritic1937 Geneza metaforei şi sensul culturii1939 Artă şi valoare1941 Despre gândirea magicã1942 Religie şi spirit1942 Ştiinţă şi creaţie1943 Trilogia cunoaşterii : Eonul dogmatic, Cunoaşterea luciferică, Cenzura transcendentă1944 Trilogia culturii : Orizont şi stil, Spaţiul mioritic, Geneza metaforei şi sensul culturii1945 Discobolul 1946 Trilogia valorilor : Artă şi valoare, Ştiinţă şi creaţie, Religie şi spirit1946 Hronicul şi cântecul vârstelor 1977 Postum : Elanul insulei Din păcate, cea de-a patra trilogie, Trilogia cosmologică, a rămas în stadiul de proiect.

Teatru 1921 Zalmoxe, mister păgân1923 Tulburarea apelor 1925 Daria1925 Fapta1927 Meşterul Manole1930 Cruciada copiilor1934 Avram Iancu1944 Arca lui Noe1965 Anton Pann (postum)

Romane

1990 Luntrea lui Caron (postum)

PoezieCicluri de poeme1919 Poemele luminii 1921 Paşii profetului1924 În marea trecere1929 Lauda somnului 1933 La cumpăna apelor1938 La curţile dorului1945 Nebănuitele trepte1962 Poezii postume grupate în ciclurile : Vârsta de fier, Corăbii de cenuşă, Cântecul focului, Ce aude unicornul